Ce nu o sa pice la simularea de a11a si a12a

12 martie 2017

…sunt mai mult ca sigură că nu o să fie nimic legat de conștientizarea (minunatei) perioade prin care treceți.
Gândurile de licean crud ….sau amintirile frumoase alături de unii din oamenii pe care nu îi veți uita prea curând. Nu vă alimentați cu iluzia că la ”facultă e viață”, sau ”e cea mai frumoasă perioadă a unui tânăr în formare” etc, etc.

Da, e o perioadă frumoasă datorită omului care ai ajuns să fii. Ai reușit să te descoperi, ai reușit cât de cât să îți dai seama ce îți place sau nu, să discerni lucrurile bune de cele mai puțin bune.. însă, realitatea e alta.

La facultate, nu o să mai întâlnești același sentiment ca în liceu. La facultate fiecare e pe cont propriu, nimănui nu îi pasă ce faci sau cum faci, dacă vrei să înveți o faci pentru tine, poți să ”chiulești” liniștit pentru că nu e nimeni la poartă care să te oprească.

Las gândurile mele de clasa a12a:

„Miroase a așteptare aproape finalizată. A entuziasm, a început în orice formă ar fi el, chiar dacă e poate doar o reînnoire a trecutului.Iar eu … îmi alimentez nevoile, îmi pun benzină de plecare în motorul sufletului meu, mă înarmez cu răbdare, comentarii, integrale și..mutații genetice.

Cimitir al tinereții mele …dacă ar fi să fac corespondențe ( a se scuza termenii inspirați din comentariile bacoviene) cred că vișinele ar fi elementul perfect : dulci sau acrișoare, combinația perfectă dintre fericire și tristețe, dintre pauzele ireal de scurte și orele luungi, stresul și glumele… exact cum este o viață de licean.

Înarmați cu o atitudine de frondă, non-conformiști, gașca mea din liceu s-a făcut remarcată repede datorită( în nici un caz a nu se folosi cu ”din cauza”) .. să zicem, alurii noastre frondeure aparte( până la urmă, doar 12G se mândrea cu o închisoare a telefoanelor, pe care, pe bună dreptate .. o și meritam.).
Cine sunt ei? Ei sunt exces și dorință, sunt frică fără de frică și rană deschisă stropită cu inconștiență, sunt tot ce împinge lumea asta înainte. Alături de ei, de oamenii alături de care îmi petreceam 4-5-6 ore zilnic, am reușit să cresc în cei 4 ani .. așadar, voi proaspeți bobocei de facultate, luați aminte :

1.În liceu, mai mult ca niciodată, cântecele se vor atașa de amintiri. Peste zece ani, vor fi la fel de eficiente ca un jurnal.

2.Prietenii tăi se vor schimba foarte mult în umătorii patru ani, lasă-i.( mai ales în față porții ca să-și ia uniforma, nu le urma exemplu, te paște o răceală pe timp de iarnă!- Cuziștii craioveni știu mai bine ce zic)

3.Măcar de câteva ori împarte micul dejun cu colegul tău!În curând vei învăța o lecție importantă, aplicată și în viața de zi cu zi : ce-i al tău, e și al lui. Ce-i al lui, e doar al lui.

4.Bucură-te de diferențele dintre tine și colegii tăi. Întotdeauna întreabă-te: „ce pot învăța de la această persoană?” O mare parte din educația ta va veni din această clasă. și ăsta chiar e cel mai bun sfat de aici.

5.Indiferent de convingerile tale religioase sau politice, păstrează-ți mintea deschisă. Vei fi provocat în următorii patru ani în feluri în care nu îți poți imagina. (ține minte asta .. dacă ai un coleg înrăit de politică și o piticanie creață care nu suportă preoții! Zici ca ei, faci ca tine!)

6.Nu conduce întotdeauna. Este bine să urmezi câteodată.

7.Fă multe fotografii. ( eu am excelat la punctul acesta pe timpul liceului)

8.Cere ajutorul. Des. Dacă ai ocazia şi oferă ajutorul. Nu am înțeles niciodată atitudinea ușor egoistă de a nu împărți teme, lecții, lucruri pe care le stăpâneşti, cu alții care nu sunt așa în subiect ca tine.

9. șiii….Bucură-te de fiecare secundă. Este imposibil de descris cât de repede trece timpul și te trezești că ești în ultimul an de liceu !!!


Acum plec. Am un bac de prins și de întins pe pâine. Poate găsesc și niște zile libere să presar deasupra.
până una alta mai turnăm o cafea de așteptare.oricum Groove-ul nu închide niciodată.

**

P.S: 12G, dor de voi.

P.S.S: Fetelor, nu vă stresați prea mult cu rochia de banchet, important e să vă simțiți bine, în rest totul o să vină de la sine. Sfatul pe care mi l-aș da cu mintea de acum ar fi  ca n e a p ă r a t  să port o rochiță scurtă și nu una lungă, pe care doar mila momentului din seara banchetului a scăpat-o de tăietura cuțitului.

a și era să uit. luați-vă o pereche de teneși cu voi. o să-mi mulțumiți spre dimineață.

photo credits: Florin Ștefan

You Might Also Like

4 Comments

  • Reply doesitreallymatter 12 martie 2017 at 20:52

    Intre timp s-a inchis Groove 🙁

    • Reply tiziana 12 martie 2017 at 20:57

      Grooveul ar fi printre cele cateva putine locuri pe care le-as vizita acum din toata inima mea. Daca s-ar putea ca in aceleasi conditii ca atunci cand am scris textul, undeva prin clasa a11a. Ma refer la sentimentul ala cand pleci de la scoala singur sau cu gasca si stii sigur ca atunci cand intri in Groove poti sta la oricare masa pentru ca sigur, sigur altcineva cunoscut e deja acolo :))

  • Reply Theodora Mitran 13 martie 2017 at 19:23

    Nu numai in groove te duceai singur si acolo te intalneai cu toata clasa/gasca. Nu uita de amandina (in zilele in care ramaneai in pana de bani) unde cu doar 3,5 lei iti luai un ceai sau o cafea.

    • Reply tiziana 13 martie 2017 at 19:30

      Daa, nu aveam cum sa uit!!
      Oricum, e frumos sa vezi ca 2-3 locuri sunt reprezentative pentru mai muulte generatii: cei dinaintea noastra, noi si cei care urmeaza :)).. fiecare cu povestile lor.

      Te pup, Teo! :*

    Leave a Reply